O data cu trecerea timpului lucrurile se devalorizeaza, si totusi exista o categorie care ar trebui sa capete valoare. Da, e vorba de antichitati, obiecte de arta si alte cele din aceasta ,, zona”. Si totusi antichitatile nu mai sunt ce au fost, si aceasta nu pentru ca au mai imbatranit ceva 🙂 . Ci pentru ca majoritatea obiectelor nu prea sunt ceea ce par a fi. La mai toate targurile de profil se vand sub titulatura de antichitati, obiecte de prin anii 70 care le copiaza pe cele de pe la 1800. Sau mai rau puteti achizitiona un gramofon ,,vechi” sau niste litografii ,, vechi” fabricate in urma cu o luna in China.

Peste 80 % din asa zisele antichitati sunt doar reproduceri mai vechi sau mai grav, falsuri proaspete. Iar oferta la acest capitol nu se opreste aici. Daca esti mai incepator in domeniu te poti trezi ca ai achizitionat niste monede de ,, argint ” de pe vremea lu’ Carol fabricate de curand in China. Ba chiar si un tablou care poarta o semnatura consacrata e posibil sa fie ,,opera” recenta. La acest capitol ,, ruleaza ” o groaza de procese indreptate catre casele de licitatii. Unii experti sustin ca in acest moment in Romania exista pictori consacrati carora le sunt atribuite un numar dublu de lucrari fata de ceea ce au pictat ei de-a lungul vietii.

De unde vine mobilierul vechi, antichitatile ?

Mai tot ce se gaseste in acest moment pe piata provine din tari ca Italia, Franta, Belgia, Anglia. Pana la urma nu aceasta e problema ci faptul ca in marea lor majoritate sunt reproduceri din anii 70, iar cei care le vand le prezinta ca fiind altceva. La fel si in cazul ceasurilor de podea, unele dintre ele nu au nici zece ani. Exista producatori de ceasuri care nu au schimbat designul in ultimii 100 ani. Si astfel un ceas la mana a doua se vinde ca fiind o antichitate. Totul e ok atata timp cat clientul stie acest lucru, cand cel care vinde uita sa prezinte toate detaliile se cheama pacaleala. Cam asta ar fi piata de antichitatii. Evident exista si lucruri ok, dar prea putine.

Daca te pasioneaza antichitatile si nu vrei sa colectionezi ceva made in China, cauta obiecte romanesti din ,, zona traditionala ”, din sursa sigura. Direct de la ,,proprietar”, adica Vlad Tepes, Mihai Viteazu si restul…Ca ceilati nu prea sunt de incredere 🙂 .

Am observat că piața de antichități poate fi un adevărat labirint de capcane pentru cei neinițiați, un loc unde fascinația pentru trecut poate fi ușor manipulată. Personal, am înțeles cât de important este să efectuezi o cercetare temeinică înainte de a achiziționa un obiect, să te informezi din surse sigure și să fii conștient de riscul reproducerilor sau falsurilor. Experiența m-a învățat că autenticitatea nu vine doar din vechime, ci și din povestea și rădăcinile culturale ale unui obiect, iar în zilele noastre, o mică verificare astută poate face diferența între o comoară veritabilă și o simplă copie. Prin urmare, merită să investim timp și resurse pentru a ne asigura că ne înconjurăm de lucruri care nu doar că evocă trecutul, ci îi păstrează și autentica strălucire.