În timp ce Zidul Plângerii din Ierusalim este un loc sacru al iudaismului, cu o istorie de mii de ani, în România, într-un colț neașteptat, a apărut o variantă locală. La Câmpia Turzii, pe peretele unei clădiri din centrul orașului, lângă un bancomat al unei bănci, s-au înghesuit sute de bilețele scrise de turiști, care, la fel ca în Ierusalim, își exprimă dorințele. Dacă Zidul Plângerii din Ierusalim este un monument istoric și religios, cel din Câmpia Turzii are o poveste mult mai amuzantă și ironică.
Originea tradiției de a pune mesaje în crăpături
Zidul Plângerii din Ierusalim a fost loc de rugăciune și pelerinaj pentru evrei încă din secolul al IV-lea. Acest zid, care înconjoară curtea veche a Templului, este o porțiune de piatră lungă de 57 de metri, cu o semnificație profundă spirituală. Tradiția de a lăsa mesaje în crăpături a luat ființă oficial în anul 1743, când se spune că dorințele se împlinesc mai repede dacă sunt scrise de mână pe bucăți de hârtie. Statisticile arată că anual, mai mult de un milion de mesaje sunt puse în crăpături, devenind o tradiție inconfundabilă.
Un Zid al Plângerii în România, dar cu un alt scop
În Câmpia Turzii, tradiția pare să aibă un alt sens. Pe un perete lângă un bancomat, s-au înghesuit sute de bilețele, scrise de turiști care, probabil, nu au știut că se află la o distanță de doar 3 metri de un coș de gunoi. Un comentariu pe Facebook spune clar: „Zidul Plângerii, scoți banii din bancomat și îți pui o dorință.” Iar dacă Zidul Plângerii din Ierusalim este locul unde milioane de oameni se roagă an de an, cel din Câmpia Turzii pare să fie un loc unde oamenii se roagă prin intermediul unui bancomat.
Un monument al nepăsătoriei
În timp ce Zidul Plângerii din Ierusalim este un monument religios, cel de la Câmpia Turzii este un monument al nepăsătoriei. Aici, mesajele sunt lăsate în crăpături, dar nu pentru a atrage binecuvântările divine, ci probabil pentru a atrage atenția asupra unei situații mai puțin curate. În acest caz, Zidul Plângerii nu are nicio legătură cu rugăciunea, ci cu o istorie mai amuzantă și mai ironică.
Glumet A.