Astazi am vazut si eu primul proprietar de strada. Si nu orice strada, una destul de circulata si centrala din Timisoara. ,, Proprietarul” un dud sau o duda, nu stiu ca nu am stat pana la capat. Dupa mers cu masina pe contrasens si trecut pe rosu, mai nou unii blocheaza o strada cand au chef. Nu conteaza ca a blocat peste saptezeci de masini pe doua strazi….Ca doar masa i-a luat strada pe persoana fizica punct.

Iar politia nu prea are ce sa faca, asta pot spune eu din experienta. Ultima data cand am sunat mi s-a spus sa caut proprietarul care m-a blocat in parcare. Ca ei nu pot sa ridice masina, eventual pot da amenda in cazul in care prind soferul in flagrant.

In concluzie ne luam buldozere, ca sa putem sa ne facem loc pe strazi. Cat priveste pe manuitorul de covrig care si-a lasat astazi masina in drum la Posta Mare din Timisoara..fara cuvinte, orice asemanare cu vreo jivina ar jigni intreg regnul animal. Curios ar fi de unde vine, sigur e venit si ,, implinit ” pe plaiuri banatene.

Experimentând acest fenomen ciudat al „proprietarilor de stradă” din Timișoara, mi-am dat seama cât de important este ca noi toți să ne reamintim regulile de conviețuire socială și respectul reciproc. Într-o lume ideală, nu ar trebui să fie nevoie de intervenții bruște și agresive pentru a corecta comportamentele nesăbuite, dar realitatea arată că uneori se ajunge la astfel de extremități din cauza lipsei de măsuri eficiente. Totuși, în loc să ne lăsăm pradă frustrării și să ne înarmăm cu buldozere, ar fi mai benefic să promovăm dialogul și educația civică, pentru a crea o comunitate în care colaborarea și înțelegerea predomină în locul acțiunilor individualiste și distructive. Astfel, putem transforma provocările cotidiene în oportunități de a ne sprijini unii pe alții și de a dezvolta un mediu mai armonios și, evident, mai puțin „proprietar” de străzi.