Multi dintre cei care locuiesc la oras se simt jigniti daca cineva ii numeste tarani. Dar mai exista o categorie de oraseni care fac eforturi extraordinare sa fie confundati cu taranii. Unii dintre ei recurg la diverse siretlicuri vestimentare, accent, ba chiar pe pierdutii in spatiu. Poate, poate o sa ii creada lumea tarani veritabili veniti de peste munti si dealuri. De ce toate astea ? Pai dintr-un singur motiv: pentru profit. Da, pentru unii a fi considerat taran inseamna venit usor, rapid si simplu.

In Timisoara de cateva luni exista cateva piete volante unde vand diverse produse doar tarani 100%. Aceasta e prezentarea oficiala si regula de baza a ,, jocului”. In realitate daca sunt doi tarani printre cei 20-30 de negustori atunci e lucru mare. Mai toata piata arata mai degraba a bal mascat, carnaval, toti vor sa fie altceva decat sunt. Ceea ce m-a deranjat cel mai mult e textul cu care incearca sa te pacaleasca taranii de ocazie. Desi marfa lor este tinuta in lazi pe care scrie in turca ei se jura pe Biblie ca este eco si bio de la ei din gradina. Desi se vede de la o posta ca atat marfa celui care spune ca vine din Arad, cat si a celui ce vine din Caransebes are aceeasi sursa, e din acelasi lot. Ei incearca sa te convinga ca produsele sunt din gradini aflate la sute de km una de alta.

Cat priveste diferenta intre marfa dintr-o piata obisnuita si cea volanta, nu este decat o singura diferenta, pretul. Si nu e vorba de un 10-20 % in plus, ci pur si simplu 200% adaos. Ca doar asa e la carnaval, nu degeaba s-au deghizat tarabagii in tarani.

Pana la urma se pare ca replicile sunt baza, sunt mai apreciate falsurile decat originalul, adica :

– politician replica, in realitate infractor.
– profesor replica, in realitate a luat bac-ul la compensare, contra oua, branza.
– preot replica, banii sunt telul si atat.
– taran replica, nu a dat niciodata cu sapa, cumpara marfa de la en-gros.

Unde naiba sunt taranii ?…Probabil pun gresia in Italia, stau cu batranii in Germania, sau culeg fructe prin Spania.

Observând situația din piețele volante din Timișoara, devine evident că aparențele pot înșela și că imaginea joacă un rol crucial în societatea noastră modernă. Deghizarea orășenilor în „țărani” pentru a obține un profit rapid ne arată cât de departe pot merge unii pentru câștiguri financiare, reflectând un fenomen mai larg în care autenticitatea este adesea sacrificată pe altarul consumatorismului și al profitului rapid. Această tendință ne provoacă să evaluăm mai atent sursele de încredere și să ne cultivăm discernământul în fața acestor „carnavale” economice care acum fac parte din peisajul urban. Așadar, ca și consumatori, suntem încurajați să căutăm autenticitatea și integritatea, nu doar în produsele pe care le achiziționăm, ci și în alegerile și valorile pe care le promovăm în viața de zi cu zi.