Da, tu, da, tu! Cine ți-a spus că alegerile sunt doar un joc de informații, de voturi și de promisiuni? Cine ți-a spus că nu ești singurul alegător care se gândește: „Mai bine întreb un chatbot decât să mă bazez pe un articol de ziua de azi?” Un studiu realizat de Fundația Asociației Americane a Consultanților Politici (AAPC) spune că 25% dintre americani folosesc zilnic instrumente de inteligență artificială, iar 61% le utilizează cel puțin de câteva ori pe lună. Dintre aceștia, 20% au spus că folosesc aceste instrumente în legătură cu subiecte politice, alegeri și vot. Nu este o excepție, ci o realitate. Fenomenul este mai vizibil în cazul candidaților din curse electorale locale, unde acoperirea mediatică este limitată, iar alegătorii se confruntă cu lacune de informații.
Chatbotul, cel mai bun prieten al alegătorului de rând
Un alegător de 40 de ani din Virginia de Vest a declarat că a purtat o discuție de câteva ore cu ChatGPT pentru a decide cu cine să voteze. Într-o captură a conversației, chatbotul i-a răspuns că nu ar trebui să îi influențeze opiniile politice, dar că îl poate ajuta să investigheze candidații pe baza unor criterii alese de el, să compare dovezile și să își stabilească prioritățile. Ceva foarte convingător, nu? De ce nu? Dacă ai un robot care ți le spune pe toate, de ce să te bazezi pe o opinie de om, care poate avea vreo slăbiciune, vreo preferință, vreo greșeală?
Un alt exemplu: o femeie de 65 de ani, membră a unui consiliu municipal din Wisconsin, a folosit Gemini, instrumentul de inteligență artificială al Google, pentru a întocmi o listă cu argumentele pro și contra candidaților democrați Francesca Hong și David Crowley, în cadrul alegerilor primare din stat. Un alt caz prezentat de NPR este cel al unei femei de 50 de ani, care a folosit Claude, chatbotul dezvoltat de Anthropic, pentru a crea un site destinat informării alegătorilor din statul său despre candidații înscriși pe buletinul de vot și pozițiile acestora în privința unor teme importante.
Presă locală în declin, chatbot în ascensiune
Utilizarea inteligenței artificiale pentru informații electorale apare și pe fondul reducerii presei locale, care a diminuat sursele disponibile alegătorilor pentru informații despre cursele electorale locale. Interviurile realizate de NPR au indicat declinul ziarelor regionale drept unul dintre factorii care îi determină pe alegători să caute alternative pentru a se informa despre candidații mai puțin vizibili în presa națională. Nu ești singurul care se gândește: „Dacă ziarele nu mai scriu, de unde să aflu ce face un candidat? Chatbotul poate să-mi răspundă, nu?
Ce mai rămâne? Să nu uităm că, conform unui studiu separat al Pew Research Center, realizat în februarie 2026, 24% dintre adulții americani folosesc zilnic chatboți precum ChatGPT, Gemini sau Copilot, în timp ce 49% spun că au folosit cel puțin o dată astfel de instrumente. Chatbotul nu este doar un joc, nu este doar o distracție. Este o sursă de informații, deși foarte puțini sunt convinși de ea.
Încredere? Mai multe promisiuni decât fapte
Alegătorii folosesc chatboții pentru a găsi și compara informații electorale. În pofida utilizării tot mai frecvente, nivelul de încredere în răspunsurile oferite de chatboți la întrebări politice rămâne foarte scăzut. Potrivit studiului AAPC, doar 1% dintre respondenți au declarat că au încredere în aceste răspunsuri, în timp ce 27% au spus că au încredere în agențiile naționale de știri. 1%? Da, doar un la sută. Încrederea în AI este un pic ca într-o promisiune de vacanță. E frumoasă, dar nu e sigură.
Datele indică o diferență importantă între utilizarea inteligenței artificiale și nivelul de încredere în informațiile furnizate de aceste instrumente. Alegătorii folosesc chatboții pentru a găsi și compara informații electorale, chiar dacă o proporție foarte mică dintre respondenți consideră că răspunsurile acestora reprezintă o sursă de încredere pentru întrebări politice. De ce atunci îi folosim? Pentru că e mai ușor decât să cauți pe Google, să citești ziarul sau să te bazezi pe o opinie oamenilor. Poate că nu e perfect, dar este mai rapid. Poate că nu e de încredere, dar este cel mai aproape de o „opinie obiectivă” pe care o putem avea.
Glumet A.