Despre iubire am mai povestit eu. Despre gelozie, mai deloc. Dar niciodata nu e prea tarziu. Asa ca, sa vedem ce e si cu gelozia asta.

In ultimul timp am ajuns sa imi zic cam des (in gand): ironia sortii. Cred ca destinul s-a gandit sa faca misto de cineva si m-a gasit pe mine. ;))

Dupa ideea asta m-am ghidat dimineata cand am plecat pe deal dupa ciuperci. Ieri a plouat deci azi trebuia sa fie recolta bogata. Din pacate totul a ramas doar la stadiul ipotetic. Pentru ca nu am gasit decat 4 ciuperci bureti de padure. Din care 3 erau otravitori. ;))

Da, e vorba despre celebrul serial: Lost. Nu stiu excat cand a aparut „pe piata”, insa eu nu il vazusem. Doar cateva secvente si avea asa in mare o idee despre ce e vorba: supravietuitorii unui accident aviatic raman izolati pe o insula. Si asteapta salvarea.

Stiti expresia aia cu „Prostul nu e prost destul daca nu e si fudul” ,nu ? E, de cand m-am apucat sa joc whist nu e zi in care sa nu dau peste cel putin un idiot.

Da, de ceva timp m-am apucat sa joc whist online. Pe Neogen. Nu are acelasi farmec online, dar in lipsa de parteneri, ma multumesc si cu atat.

La sugestiile EI, pentru o igiena orala mai buna dar si pentru un zambet mai frumos am trecut la noi produse. Multumesc. :-*

Ma tot streseaza o melodie si nu reusesc deloc sa imi aduc aminte prea multe detalii. Imi sta pe limba titlul. Si nici nu pot sa scuip. Nu am in minte decat un singur fragment si 2-3 secunde de muzica.

De ieri. De ieri dimineata. Cand m-am trezit nu mai simteam nimic. De fapt, mint. Simteam un gol. Simteam ca ceva lipseste. Si totusi era o stare placuta. Era o stare placuta pentru ca asta imi spunea ratiunea. Inima nu mai imi transmitea nimic… nu mai aveam inima.

Era 8, eram in Targoviste si microbuzele plecasera de mult. Asa ca faceam cu mana la ocazie, sa ajung si eu acasa. Dupa vreo 10 minute de facut cu mana, opreste o masina care venea spre Moreni. In ea doua domnisoare.