Multe din filmele cu eroi/supereroi, la final au cam aceasi chestie. Baietii buni sunt capturati de baietii rai. Iar personajul negativ principal le dezvaluie planurile lui. Cum o sa distruga el lumea, cum o sa omoare oamenii, ce o sa faca si cum o sa o faca.
Bineinteles baietii buni reusesc sa scape si, cu sunt foarte informati ce urmeaza sa se intample, se duc si salveaza situatia.
Sfarsit.
E, la un moment-dat, a inceput sa ma enerveze toata treaba. De fapt au inceput sa ma enerveze peronajele negative. De ce toti sunt asa de prosti ? 😕
De ce stau sa povesteasca cu lux de amanunte „asa, deci eu am de gand sa omor ceva oameni. o sa lansez ceva rachete nucleare…ha ha ha !!! o sa ma duc in camera cealalta, o sa apas pe un buton mare si rosu si in 30 de minute rachetele vor fi lansate… ha ha ha !!!” :-/
Nu era mai simplu sa lanseze intai rachetele si apoi sa le povestesca ce a facut? Sau de ce dureaza intotdeauna o gramada de minute pana chestia rea din filme sa se intample.
*-:) Bine, evident, ca sa aibe timp personajele pozitive sa salveze situatia si sa se termine filmul cu bine.
Dar oricum, pe mine ma enerveaza cum scenaristii isi bat joc de personajele negative. Personaje care sunt de multe ori genii de-a lungul filmului dar la sfarsit comit toti aceasi „greseala” stupida.
Pana am vazut un film care m-a facut extrem de fericit. Pentru ca personajul negativ nu mai comite aceeasi greseala. \:D/
I’m not a comic book villain. Do you seriously think I would explain my master stroke to you if there were even the slightest possibility you could affect the outcome? I triggered it 35 minutes ago
Bravo ma !!! =D>
Articolul oferă o perspectivă interesantă asupra unei tropi bine-cunoscute din filmele de acțiune, unde personajele negative își dezvăluie întotdeauna planurile printr-un discurs grandios, doar pentru a fi înfrânte ulterior. Această idee m-a făcut să reflectez asupra modului în care planurile bine gândite pot fi compromise atunci când cedăm orgoliului. Ar trebui să învățăm din greșelile acestor personaje și să fim mai discreți și calculați în acțiunile noastre, asigurându-ne că nu lăsăm vanitatea să ne distrugă eforturile bine puse la punct. Uneori, tăcerea poate fi cel mai bun aliat în atingerea obiectivelor noastre, arătând că adevărata putere constă în acțiune, nu în vorbărie.
eu nu ma mai uit la filmele de actiune de mult, mi se par stupide si toate urmeaza cam acelasi scenariu, deja din primele 15 minute imi dau seama ce o sa se intample si renunt sa ma mai uit
Unele au efecte speciale interesante. 😛
Si altceva ma mai supara pe mine. Situatiile limita. Ca in 2012, chiar la inceput. Ala de fuge cu masina, de fuge cu avionul totul e la limita la 3 centimetrii de surparea pamantului. Cat o fi el de film, dar e extrem de enervanta faza. Si asta se intampla in mai toate filmele.
fi-v-ar filkmele ale dreacu
Si mie mi-a placut Watchmen 😀
„I’ll be back” :))
Si totusi, binili invinge. Toate femeili stie cabinili invinge. Cre ca de-aia si spuna aia raii tot, ca chiar si ei stie ca binili invinge.
hahaha ! intradevar e misto da pun pariu ca tot a pierdut la finalul filmului !
si daca tot vorbim de filme … si de faze enervante , spuneti-mi si mie de ce in toate filmele fortele de ordine ajung cand se termina toata actiunea ?
Nu toate filmele de actiune sunt stupide, mai sunt si unele care sunt chiar bune dar nu sunt promovate destul
Exemple ?