Singura specie de papagal din lume care nu poate zbura era considerata odata condamnata din start. Kakapo este prea greu, prea lent si, sincer, prea delicios pentru a supraviețui in preajma pradatorilor, si are o abordare rusinos de relaxata in ceea ce priveste reproducerea.

Dar soarta pasarii nocturne si solitare originare din Noua Zeelanda se indreapta spre supraviețuire dupa un efort de conservare neasteptat, care a dus la cresterea populației de la 50 la peste 200 in trei decenii. Anul acesta, datorita recoltei abundente de fructe de padure preferate de acest papagal ciudat, care a starnit un entuziasm rar pentru imperechere, cei care lucreaza pentru salvarea pasarilor spera la un numar record de pui in februarie, ceea ce ar apropia kakapo de a sfida ceea ce nu cu mult timp in urma se credea a fi o extincție sigura.

Kakapo traieste pe trei insule mici si indepartate de pe coasta de sud a Noii Zeelande, iar sansele de a-l vedea in salbaticie sunt rare. In acest sezon de reproducere, una dintre pasari a devenit faimoasa pe internet datorita unui videoclip transmis in direct din cuibul ei subteran, unde puiul ei a eclozat marți.

Kakapo este o creatura maiestuoasa care poate trai intre 60 si 80 de ani. Dar, fara indoiala, are un aspect ciudat.

Pasarile pot cantari peste 3 kilograme (6,6 livre). Au fețe asemanatoare cu ale bufnițelor, mustați si un penaj pestriț verde, galben si negru, care imita lumina patata de pe solul padurii.

Acolo traieste papagalul care nu poate zbura, ceea ce i-a complicat supraviețuirea.

 

„Kakapo are si un miros foarte puternic”, a spus Deidre Vercoe, managerul operațional al programului kakapo al Departamentului de Conservare. „Miroase foarte puternic a mosc si fructe — un miros minunat.”

Aroma ințepatoare a fost o veste proasta pentru papagali cand oamenii au ajuns in Noua Zeelanda cu sute de ani in urma. Introducerea sobolanilor, cainilor, pisicilor si nevastuicilor, precum si vanatoarea de catre oameni si distrugerea habitatelor forestiere native, au dus la dispariția aproape completa a speciilor de pasari care nu pot zbura din aceasta țara, printre care si kakapo.

In 1974, nu se mai stia de existența niciunui kakapo. Cu toate acestea, ecologistii au continuat sa caute si, la sfarsitul anilor 1970, a fost descoperita o noua populație de pasari.

Rasturnarea situației nu a fost usoara.

Unul dintre motivele pentru care populația de kakapo a crescut lent este ca reproducerea sa este, ca totul la aceste pasari, ciudata. Pot trece ani sau chiar decenii intre cuiburile de oua reusite.

Sezonul de reproducere are loc doar o data la doi-patru ani, ca raspuns la recoltele abundente de fructe din copacii rimu nativi, preferați de papagali, care au avut loc ultima data in 2022. Puii au nevoie de o sursa uriasa de hrana pentru a supraviețui, dar nu se stie exact cum pasarile adulte afla de recolta abundenta.

„Probabil stau sus in coronament si evalueaza fructificarea”, a spus Vercoe. „Cand se dezvolta o recolta mare, ele se adapteaza cumva la asta.”

Atunci lucrurile devin cu adevarat ciudate. Masculii kakapo se aseaza in gropi sapate in pamant si emit sunete sonore, urmate de zgomote cunoscute sub numele de „chings”, care suna ca miscarea unor arcuri ruginite de pat.