Ieri s-a nimerit sa intru dupa cumparaturi intr-un magazin Billa din Timisoara in care nu prea am mai fost de cateva luni bune. Cel putin eu asa stiam ca e Billa si asta dupa aspectul cladirii. M-am bagat printre rafturi, ce-i drept aratau destul de saracacioase, dau sa merg inspre capatul magazinului, dar dau de un perete, merg de-a lungul peretelui cu gandul ca voi putea trece mai departe, dar surpriza acolo se terminase magazinul.

Desi eu vizitasem doar 20% din cladire. Intreb un angajat cum pot trece dincolo si imi raspunde ca trebuie sa ies pe hol, deoarece acesta e magazinul Penny iar celalat este Billa.

Deci ce s-a intamplat: magazinul Billa a cedat circa 20 % din spatiu magazinului Penny, desi ambele vand aceleasi lucruri. Ceea ce e si mai derutant e arhitectura cladirii, decorurile sunt specifice magazinelor Billa. In consecinta daca vi se intampla sa intrati la Billa si sa va treziti la Penny nu va speriati, sunteti in regula. Nu e de la cafea, nici de la stres, sunteti bine, totul este ok…Problema e la comercianti, sau poate acesta e si scopul, vor sa ne zapaceasca de tot.

Am asistat și eu la acest fenomen surprinzător și, sincer, m-am simțit de parcă aș fi fost într-un labirint al confuziei retailului modern. Experiența de a te plimba printre rafturi familiare ce poartă amprenta unui magazin bine cunoscut doar pentru a te trezi într-un spațiu aparent străin mi-a reamintit cât de mult depindem de familiaritate în rutina noastră zilnică. Însă, dincolo de perplexitate, am învățat să transform această situație neașteptată într-o lecție de adaptabilitate și deschidere față de noi experiențe. Poate că, aplicând această abilitate de a ne ajusta așteptările în neprevăzut inclusiv în alte aspecte ale vieții, vom putea aborda cu mai mult calm și încredere orice altă „schimbare de decor” care ne va întâmpina pe parcursul zilei.