Ieri am trecut in drumul meu prin localitatea Horezu, si cum sunt mare iubitor de oale si ulcele de lut si a tot ce inseamna traditie nu am putut sa nu fac un mic popas, desi eram contra cronometru. Multe oferte, atat in stanga cat si in dreapta dar din pacate multe din produse made in China si fara vreo legatura cu ceramica. Am oprit la Ceramica Pietraru, unde am fost primit de o doamna. Ma asteptam sa fiu primit de o ,, vanzatoare” dar as putea spune ca am fost primit de o artista in ale ceramicii.
Asa am aflat ca la Horezu nu se fac decat farfurii si blide, iar restul de vase sunt din alte zone, lucru care nu il stiam si care m-a intrigat . Nu mi se pare logic sa nu faci si alte produse din lut, dar mai mult m-a surprins in mod placut sinceritatea doamnei. Nu era prima data cand ma opresc la Horezu la un atelier, dar era prima data cand nu eram ,, impins” sa cumpar, iar raspunsurile primite erau sincere.
Doar produse romanesti – Ceramica Pietraru
Practic regula este urmatoarea: la Ceramica Pietraru se vand doar produse romanesti, dar creatiile apartin artistilor din mai multe colturi ale tarii. Pana la urma un mic troc inteleg eu. Daca treceti prin zona recomand sa popositi la Ceramica Pietraru, iar daca sunteti impatimiti ai olaritului in perioada verii puteti chiar sa trabaluiti in atelierul artistilor Laurentiu si Nicoleta Pietraru. Ba mai mult acestia va pot ajuta sa achizitionati o masa pentru olarit. Exista un mester local care face asa ceva, iar costurile sunt de circa 600 lei. Lut se gaseste din belsug, asa ca daca mai spargeti ceva prin casa, dupa cursul de olarit le puteti pune la loc :).
Foarte fain, chiar zilele trecute am cautat pe net masa de olar si nu am gasit mai nimic, vroiam sa-mi fac o idee de pret. Si cand m-am uitat in feed reader, am gasit articolul tau despre olarit.
Pentru mine chiar sunt utile informatiile, o sa le am in vedere. merci.
Candva exista cel putin un olar in fiecare localitate, astazi sunt judete intregi unde nu exista nimeni care sa imbratiseze aceast arta. Si eu imi doresc un mic atelier candva, dar mai intai va trebui o mica incursiune intr-un atelier adevarat.
Asa este…Acum de-abia daca gasesti cate un mestesugar pe ici-pe colo. Noi am inceput sa facem cateva obiecte, dar suntem la nivel de experiment inca si ne-ar place in viitor sa ne cumparam o astfel de masa si poate sa interactionam cu un adevarat olar pentru ca inca avem ceva nelamuriri si secretele olaritului nu le afli asa usor.
Eu am incercat multe ,, discutii ” cu oamenii care fac acest lucru de o viata si mai toti am avut impresia ca sareau cateva randuri in explicatiile date. Insa am fost placut surprins de raspunsurile sincere primite de la doamna pe care am intalnit-o la Ceramica Pietraru din Horezu. Am mai intalnit acum cativa ani la un targ un domn de pe langa Cluj, avea lucrari deosebite, unice, lut negru specific doar unei anumite zone, etc.. Si din ce am inteles tehnica folosita e una foarte veche. Am cartea lui de vizita, poate ii fac in vara asta o vizita. Daca reusesc voi posta pe blog ce si cum.
Intr-adevar, trebuie facut ceva…se pierde totul in Romania. De la traditie pana la personalitate…din pacate!