A inceput un nou sezon Top Chef la Antena 1, cum am mai spus-o si altadata, emisiunea este buna dar sub Master Chef. In lipsa a altceva este buna si emisiunea Top Chef, insa am fost dezamagit din prima seara…De ce ?..pai vesnica problema romaneasca, oamenii isi plang de mila…La concurenti ma refer, daca acest lucru se intampla frecvent la Master Chef era oarecum de inteles, toti bucatarii erau amatori. Insa la Top Chef toti au state vechi prin bucatarii si cu toate astea barbati in toata firea se smiorcaie dupa ce fac un piure.

Stiu ca aduce audienta, dar e patetica situatia, jalnica as spune. Astfel de manifestari strica emisiunea care se vrea culinara si o trimit la categoria telenovela, sau alte emisiuni regizate care sunt in voga pentru telespectatorii dotati cu maxim un neuron. Eu cred ca toti concurenti ar trebui dezhidratati inainte de filmari, trimisi sa faca pipi, poate asa nu vor plange cu zece randuri de lacrimi, vorba lu’ Creanga.

Deci antenistilor cautati si voi oameni mai stabili la capitolul psihic, altfel toata mancarea va fi sarata, poate chiar decorata si cu alte secretii care apar pe la nas dupa siroaiele de pe la ochi. Nu de alta dar astfel de retete vor fi imposibil de realizat ulterior de un bucatar normal.

Consider că emisiunile culinare care pun accent mai mult pe dramatismul concurenților decât pe abilitățile lor tehnice riscă să își piardă esența și impactul educativ. Am învățat că, deși drama poate aduce audiență pe termen scurt, un show de calitate ar trebui să inspire și să crească nivelul profesional al participanților. Lacrimile și smiorcăielile pot să facă deliciul unor spectatori, dar senzația lăsată nu se compară cu satisfacția pe care o ai atunci când urmărești creativitatea și precizia bucătarilor. Prin urmare, consider că un echilibru între divertisment și profesionalism este cheie nu doar pentru succesul unui astfel de program, ci și pentru propria dezvoltare personală: să ne concentrăm pe a face, a învăța și a progresa, rather than on the tears we shed along the way.