România a stârnit încă  o dată invidia lumii întregi după ce a reușit să învingă puteri spațiale ca Statele Unite, Rusia sau China și pe amărâții ăia din Emirate, și a trimis cu succes primul rover de producție 101% românească pe planeta Marte.

Lansarea a avut loc de la modernul Centru Aerospațial și de Testare a semanlizatoarelor pentru Mercedes de la Murfatlar. Călătoria spre Marte a durat 9 luni, nu 7 cum ar fi fost normal, pentru că șeful misiunii spațiale, taximetrist de meserie, a pornit în expdiție pe o rută ocolitoare pentru a se feri de meteoriții trimiși de ruși, chinezi și americani ca să boicoteze misiunea spațială românească.

Conceput de către designerii de la Centrul Aeronautic din Tecuci în colaborare cu experții în aerodinamica spațiului și ingineria moleculară de la Academia de Științe Avansate și Multpreaavansate din Medgidia, roverul are o formă aeronamică, inspirată din vehiculele care populau planeta în secolul 20.

Roverul Dacia pe motorină

Echipat cu un motor în doi timpi pe motorină, fabricat la Uzina de Motoare Spațiale și Frigidere din Găești, vehiculul spațial românesc, botezat chiar de către Patriarhul Danny cu numele creștinesc Dacia 1100, în memoria primului său Mercedes, minunea tehnicii spațiale mioritice a amartizat (cum se zice în limbaj tehnic) la 2376 de kilometri de locul în care trebuia să ajungă, conform calculelor matematicienilor de la Institutul de Cercetare și Dezvoltare a Saltelelor din Bragadiru. Potrivit comandantului programului spațial. Roverul românesc urmează să colecteze probe din solul marțian și cu ajutorul cazanului ultramodern din portbagaj va încerca să producă primii mililitri de țuică marțiană.

Vă vom ține la curent cu următoare etapă a misiunii spațiale românești, care se anunță deja un succes epocal. Bne, ca să aflăm vești trebuie trimis un al doilea rover pe Marte pentru că de pe cel lansat deja a dispărut aparatura de comunicații fabricată la Uzinele Gloria din Buzău în timp ce vehiculul spațial era la benzinărie să i se facă plinul.

Această întreprindere atrăgătoare a României, deși aparent îndrăzneață și creativă, reflectă într-o manieră amuzantă realitățile universale ale improvizației și resurselor limitate. Însă, dincolo de ironia situației, remarcabil este spiritul inovator, curajul și dorința de a pune un țel îndrăzneț mai presus de limitările practice și tehnice. Din orice perspectivă am privi, fie că râdem sau zâmbim, povestea aceasta ne învață că uneori ceea ce contează în viață este să ai determinarea de a porni pe un drum, chiar și cu mijloace modeste, pentru a-ți atinge visele, lăsând inovația și improvizația să îți fie aliați. Misiunea românească pe Marte ne amintește că fiecare succes, fie el chiar și incomplet sau plin de peripeții, începe cu un pas curajos și mai puțin cu un plan perfect.