De foarte mult timp ma intreb ce este in capul celor care parcheaza pe locurile rezervate. Ma rog, daca este ceva in capul celor care ocupa abuziv parcarile rezervate persoanelor cu dizabilitati. Prin Timisoara mai toti cei care ocupa locurile rezervate nu prea au numere de Timis. Nu e neaparat o regula 100% dar preponderent avem soferi veniti de prin alte parti. Astazi am avut ocazia sa vorbesc cu o soferita, care ,, cu multa bunavointa” mi-a explicat cum stau lucrurile.
Cine poate parca pe locurile rezervate exclusiv celor cu handicap ?
Initial duduiea cu numere de MH a parut usor ofensata ca o abordez cu referire la locul de parcare. Dar s-a simtit datoare sa explice de ce a parcat pe un loc rezervat desi erau locuri libere alaturi…. Explicatia cucoanei : ,, am un copil „. Cu alte cuvinte in alte zone ale tarii daca ai un copil inseamna ca ai un handicap si poti parca pe locurile rezervate . Nu stiam de aceasta regula, insa m-a luminat ,, extrem de tare ” duduia venita in Banat. Instant am inteles de ce toti chelosii burtosi trag bmw-eurile pe locurile rezervate, baietii se asteapta sa nasca ca pitipoancele lor tot asa au avut burta inainte sa nasca odrasla.
Mai ramane totusi o enigma, sunt unii care parcheaza pe doua locuri rezervate. Acestia au doi copii sau asteapta ca barza sa le aduca gemeni ? Vai de noi daca vin in Banat si cei care au trei copii..
Experiența relatată în articol reflectă o desafectare bazică față de normele sociale și de respectul necesar față de persoanele cu dizabilități. Atitudinea descoperită de autor, exemplificată prin explicația șoferiței că prezența unui copil justifică ocuparea unui loc rezervat, demonstrează o înțelegere eronată și egoistă a regulilor, adesea întâlnită la persoane care nu sunt localnice. Această mentalitate, din păcate, umbrește dorința de a crea un mediu urban în care toate categoriile sociale să coexiste armonios, și indică o nevoie urgentă de campanii educaționale și de conștientizare care să abordeze și să corecteze aceste comportamente necorespunzătoare. Astfel, fiecare dintre noi poate contribui la o societate mai echitabilă amintindu-le celor din jur importanța respectării drepturilor persoanelor cu nevoi speciale.