Cand m-am trezit dimineata si m-am uitat pe geam nu parea sa fie chiar atat de frig. Doar cand am iesit din casa am desoperit ce ger e afara.
Atat de ger incat pana la metrou mi-au inghetat narile, simteau cum se lipesc si nu mai pot respira.
Dar nu ma plang, asta e anotimpul. Trebuia sa simtim si noi ca e iarna.
Totusi vad ca acum a dat soarele. Oare se mai incalzest? Sau e doar un soare cu dinti? 😕
Experiența unei dimineți reci poate fi transformatoare, ajutându-ne să apreciem căldura pe care o luăm de multe ori de-a gata. Gerul este un profesor neașteptat al pregătirii, amintindu-ne să ne îmbrăcăm adecvat și să ne planificăm zilele cu înțelepciune. Este fascinant cum soarele poate părea o promisiune de căldură, chiar și atunci când doar își arată „dinții”, și este poate cea mai bună metaforă pentru speranță într-o zi rece de iarnă. Acceptând caracterul imprevizibil al vremii, învățăm să ne adaptăm și să găsim bucurie în lucrurile simple, cum ar fi o cană de ceai fierbinte sau un moment de liniște la căldura casei. Această atitudine poate deveni o lecție valoroasă pentru viață: să apreciem atât ceea ce avem, cât și ceea ce ne lipsește temporar.
iarna nu-i ca vara ;))
ce nume mai e si asta ricardo, zici ca esti un porc prost
scuze, dar asta e adevarul
p’pa)::(
Nu trebuie sa ne plangem asta este iarna…iarna nu-i ca vara – cum zicea cineva 😉 Mai dispare AH1N1, si asa nu am facut vaccinul
e ger de crapa pietrele sau gheta, cum a dat o reporterita de la antena 1 cu un bulgare de pamant si zicea ca e ger de crapa pietrele, what a … :))
las’ ca-i fain. iarna adevarata 🙂