Targul de paste din centru Timisoarei s-a transformat fara intentie intr-un concurs. Si nu e vorba de orice concurs, ci unul culinar. Fara chefi, fara retete sofisticate, ci doar placinte. Astazi am numarat vreo 6-7 tarabe cu placinte. Mai toti cei care dau la placinte se bat in piept ca detin reteta autentica din mosi stramosi. Am cam testat tot ceea ce era de testat, adica am evitat pe cei care pregateau bunatatile cu tigara in gura si pe cei preocupati de coafura in timp ce dadeau la aluat.

Adica am ajuns sa desgust de la vreo patru tarabe, asta in cateva zile. Iar castigatorul este: placinta de Maramures. Nu sunt subiectiv :), parerea nu e doar a mea. Se poate verifica, taraba cu maramureseni inca da la placinte in centrul Timisoarei 🙂 .

Ce-i drept cei din Maramures sunt singurii care merg pe alta reteta. Adica ingredientele cam pe acolo, dar forma placintei, gustul altfel. Restul tarabelor au aceeasi reteta, forma. Mai toti au o reteta de prin secuime din ce spun ei.

Daca aveti pofta de o placinta traditionala, va recomand chioscul de Maramures. Cat priveste placintele toate sunt bune, atat cele cu branza, varza acra, leurda. Iar daca vreti si o pasca autentica, tot la chioscul de Maramures puteti face comanda.

După ce am avut ocazia să degust deliciile oferite de Târgul de Paște din Timișoara, pot spune cu toată sinceritatea că placinta de Maramureș mi-a cucerit papilele gustative. Forma distinctă și gustul unic al acesteia ies în evidență printre multitudinea de oferte, dovedind că uneori, diferențele subtile în rețetă pot transforma o gustare bună într-o experiență memorabilă. Restul placintelor nu sunt de neglijat, însă toate par să urmeze un tipar similar, lăsându-mă, în cele din urmă, cu dorința de a reveni la acea experiență autentică oferită de cei din Maramureș. Alegerea unui chiosc care pune suflet în ceea ce oferă poate fi o lecție despre importanța de a urmări autenticitatea și originalitatea, nu doar în gastronomie, dar și în viața de zi cu zi.