Si nu l-am publicat.
Dupa ce l-am scris am stat si l-am citit. Mi-am dat seama ca in urma lui or sa apara ceva reactii negative. Si discutii. Pentru ca prezinta realitatii vietii si uratenia din spatele oamenilor.
Dar nu am vrut sa il public.

Azi am fost prea fericit ca sa imi stric ziua. Si se anunta in continuare zilele la fel de frumoase. De ce sa ma stresez, sa ma intristez, cand pot sa fiu fericit.
Asa ca nu l-am publicat, sta frumos salvat la „drafts”. Si asteapta sa am o zi mai proasta in care sa nu mai imi pese de nimic si sa il public.

Uneori, alegerea de a păstra anumite gânduri doar pentru tine poate fi un act de auto-protecție emoțională. Decizia de a nu publica articolul despre realitățile dure și urâțeniile umane sugerează o maturitate în gestionarea propriului echilibru emoțional. Nu toate adevărurile trebuie împărtășite imediat, mai ales dacă nu aduc un beneficiu real în acel moment. Este esențial să discernem între momentul de a ne exprima și cel de a ne păstra pacea interioară, alegând să ne concentrăm pe lucrurile care ne aduc bucurie.