Sunt mare amator cand vine vorba de mancaruri, ce mai gurmand in toata regula. De cele mai multe ori cer sfatul ospatarului, mai ales in locatiile ,, virgine” pentru mine. Insa se pare ca nu e o solutie potrivita, gusturile nu prea se discuta. Mai ales in ce priveste friptura de vita. Zilele trecute am poposit in Brasov la un restaurant destul de cochet, piperat de-a dreptul.

Insa ce nu face omul pentru o friptura de vita super laudata. Am comandat, vita evident. Pana sa fie gata friptura de vita, am primit din partea casei, niste jumari. O pomana porcului mai degraba, cu niste ceapa rosie.

Fenomenala gustarea, ba chiar am cerut supliment. In final a venit si vita din import, spectaculoasa. Cum de fapt se vede si in poze. Insa in ce priveste gustul, mult sub jumarile primte ,, cado”. Nu ca as avea o problema cu friptura de vita, dimpotriva.. Insa jumarile romanesti, proaspat prajite lasa in urma vita Kobe si alte bovine care se vor de clasa.

Daca totusi va e pofta de o friptura de vita, va recomand exclusiv facuta in sange. Ca restul sunt maraton pentru aparatul de masticatie din dotare.

După experiențele mele culinare, trebuie să recunosc că friptura de vită în sânge este o alegere excelentă pentru cei care apreciază gustul autentic al cărnii. Textura suculentă și aroma bogată a fripturii rare îți lasă papilele gustative în extaz, fără a pune la încercare dinții, spre deosebire de variantele bine făcute. Totuși, nimic nu se compară cu savoarea unică a jumărilor românești proaspăt prăjite. Dacă vă aflați într-o dilemă între o friptură de vită sofisticată și o gustare românească delicioasă, nu uitați că uneori cele mai simple mâncăruri pot oferi cele mai memorabile experiențe.