Lista animalelor care au rezultate bune la matematică a devenit mai lungă: după primate, albine şi păsări, peştii de apă dulce au arătat la rândul lor capacităţi numerice elaborate, care merg până la abilitatea de a opera calcule aritmetice, potrivit unui studiu publicat joi, relatează AFP.
Capacitatea de percepere a cantităţilor a fost demonstrată la toate vertebratele, precum şi la anumite nevertebrate. Ea se dovedeşte a fi vitală atunci când vine vorba de căutarea hranei, evitarea prădătorilor, alegerea unui partener şi deplasarea în grup.
Însă etologii îşi puneau întrebări despre felul în care operează această diferenţiere numerică: este vorba despre o simplă estimare bazată pe mărime sau despre capacitatea mai fină de a număra? Studiile recente au dezvăluit că anumite specii de maimuţe, papagali, porumbei, păianjeni şi albine ştiu să trateze o informaţie numerică izolată, mergând până la rezolvarea unor operaţiuni matematice simple.
Un experiment realizat de Institutul de zoologie de la Universitatea Bonn din Germania, descris în revista Scientific Reports, a dezvăluit că anumiţi peşti deţin, la rândul lor, această înclinaţie către aritmetică: Zebra mbuna (Pseudotropheus zebra, o specie de ciclide endemice din Lacul Malawi) şi pisica ocelată de apă dulce (Potamotrygon motoro, din America de Sud).
Opt indivizi din fiecare specie au fost supuşi mai multor sute de teste, practicate în bazine mari special concepute pentru ca performanţele lor să poată fi observate. Ei au fost antrenaţi să recunoască culoarea albastru ca simbol al adunării şi culoarea galben ca simbol al scăderii, cu un factor de unu.
Peştilor le-au fost prezentate hărţi cu un anumit număr de forme albastre sau galbene, apoi două uşi culisante flancate fiecare cu o hartă având un alt număr de forme – şi doar una dintre ele reprezenta răspunsul corect.
De exemplu, unui peşte îi era arătată o hartă cu trei forme albastre, iar el trebuia să opereze un calcul, pentru că în acest caz era vorba despre o adunare, şi trebuia să înoate apoi spre o uşă asociată cu o hartă cu patru forme albastre. În sens invers, dacă îi era prezentată o hartă cu patru forme galbene, el trebuia să se îndrepte spre uşa asociată cu o hartă ce conţinea o formă mai puţin.
Dacă peştii treceau de uşa corectă, erau recompensaţi: granule pentru Zebrele mbuna, viermişori şi mici creveţi pentru pisica de apă dulce.
Descoperirea că peștii de apă dulce pot efectua calcule matematice simple este fascinantă și ne oferă o perspectivă nouă asupra inteligenței animalelor din jurul nostru. Observațiile din experimentul cu Zebrele mbuna și pisica de apă dulce subliniază cât de variată poate fi percepția numerică în lumea animală și cum aceasta le influențează comportamentul vital pentru supraviețuire. Acest lucru ne reamintește că inteligența nu este exclusivă oamenilor și că avem multe de învățat despre modurile diverse și sofisticate în care animalele percep lumea. În viața de zi cu zi, poate ar trebui să ne încurajăm să privim natura și comportamentele animalelor cu mai mult respect și curiozitate, având în vedere complexitatea de care dau dovadă chiar și cele mai neobișnuite creaturi.